IARNĂ ALBĂ IARNĂ RECE

 

 

Diamant cât vezi cu ochii,
Frigul este împărat,
Dar în dimineața rece,
Lacrimi albe-au înghețat.

A plâns cerul peste toate,
Puful alb a-ncremenit,
Zahăr candel peste ramuri,                                                   an2020
Peste câmpul pustiit.

Este vremea când în vatră
Focul pâlpâie tăcut,
Învelită-n șalul moale
Glasul vântului ascult.

În odaie totul tace,
Numai filele foșnesc,
Biblia îmi povestește
Despre-un Fiu dumnezeiesc,

Care în dragostea-I eternă,
A iubit pe păcătos,
A șters zapisul cu sânge,
Domnul meu iubit, Hristos.

M-ai împodobit de-apururi
În strai alb de stele vii,
Port podoaba veșniciei,
Te aștept Doamne, să revii.

Īarnă albă, iarnă rece,
Vii cu timp pentru citit,
Cu-amintiri săpate-n suflet,
ȘI cu dor de infinit.

elena marin alexe

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. racoltapetru6 spune:

    Foarte frumos… de citit, de povestit! Să-ți fie dorul împlinit!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Poteci de dor spune:

    Foarte, foarte frumos!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s